Vîntul de noapte ţine sub ochi un nor,
Stele de lapte îi fac drumul mai uşor...
Şoapte de lînă deschid fereastra ta,
Tu eşti o zînă pe care el o vrea...
Se preface-n suspin
Sau cel puţin visez aşa !
Vîntul din zori dă pătura pe jos,
Îţi spune că zbori, da' tu ştii că-i mincinos...
Îţi fură din păr, îţi fură şi din penar,
Miros de măr şi gust uşor amar
Lasă-n urma lui
Cînd se-ascunde în sertar...
Te pîndeste cum faci duş, zîmbeşte
Cînd halatul tău de pluş pluteşte...
Vîntul de prînz, flămînd ca un copil,
Intră sub haine, tiptil-tiptil-tiptil.
Tu stai senină, nu-l cerţi şi nu-l goneşti, ha !
Cine-i de vină ? Ştie cine-mi eşti...
Am să-l pedepsesc,
Cum îl prind, cum îl cîrpesc !
Vîntul de seară mişcă în perdea,
E prima oară că stă cuminte-aşa...
Şoapte de vată te-ncurcă la citit
Şi luna, speriată, jumate-a şi fugit...
Cine-ar fi crezut ? O luăm iar de la început !...
Patru vînturi te pîndesc,
Patru vînturi mă gonesc...
Patru vînturi te pîndesc,
Patru vînturi mă gonesc...
Patru vînturi te pîndesc,
Patru vînturi mă gonesc...