Cedryk Capcanele timpului Lyrics

Nu-mi amintesc precis de unde provin
Sau ce proces m-a facut sa devin ce sunt
Dar cred ca in viata anterioara am fost
Un budhist, yogin, dependent de
Pizda, vin ,bixtonim si psylocibin
Nu ma pot bucura deci de un trecut curat,
In prezent sunt un spirit toruturat de-un blestem
Un scriitor frustrat evident,
De conturul tot mai clar
Al unui viitor furat de sistem.
Inca imi amintesc de parca s-ar fi intamplat ieri
Eram cel mai fericit pusti din cartier,
Dar multe le-am dus la extrem
Si eu doar incercam in fel si chip
Sa le duc la un alt nivel.
De mic vroiam sa stiu in ce ocean se varsa Stix-ul
Vroiam sa stiu de unde, pana unde tine abisul
Si nu tineam cu tot dinadinsul
Dar am aflat ca tre sa treci prin iad
Sa ajungi sa intelegi paradisul
Mi-amintesc de prieteni,
Cei cu care am crescut eu
Cei cu care beam vodka
In drum spre Crom Studio
Cat si de aceia care pierdeau vara lu '97
In parcul tineretului, schimband casete audio
Inca mi se parea ca pot sa am totul
Dar placeri simple dispareau
Si viciile le luau locul
Inca mi se pareau vise implinite
Betii, cu vise muncite, carje la pizde tampite
Mai tarziu, reprize c__plite de c__ite
Pe un beat facut subit de vd si jupiter
Si plus am vazut ca am pact cu lucifer
Sute de nopti albe mi s-au stratificat pe ficat
Si poate m-am ars de la atata jidvei
Cacat stantat ce-am ars cu baietii mei
M-am tripat ca vine garcea la mine
Panicat ca-s harcea-parcea
Si am si 50 de g de gangea la mine
Diavolul lucra neincetat
Ma tenta repetat acaparandu-mi treptat sufletul
Paralizandu-mi de fapt cugetul
Schimband-umi culoarea sangelui
Pentru pacatul de a-mi fi infometat ingerul
Si-s prea multe panici de sirene
Prea multi prieteni cazand in droguri
Si sarind din scheme
Prea multe migrene, prea mult venin prin vene
Si toate astea de mult prea mult timp, vere
Prea mult stres, nu reusesc sa ma fac inteles
Mai ales ca n-am nici un interes
Fumez pana in stadiul in care nu mai gandesc
Nu mai vorbesc, nu mai fac nici un gest, nu mai zambesc
Noapte de noapte, rupt de realitate
Vars lacrima lui OVidiu, si o ard schmecher cu Ak47
Ma trezesc cu cafea cu lapte
Si-mi vine greu sa cred ca se poate sa am 26 frate
Si inca stau la marginea Bucurestiului cu ai mei
Inca riscand ani grei, si totusi
Inca irosind sanse concrete de-a face bani grei
Dar inca pastrand credinta, cand ceilalti sunt atei
Si se reped cu sentinta ca orice crestin prios
Mi-a placut sa cred ca sunt genul religios
Dar am preferat sa ma inchid intr-un cerc vicios
Prestigios de tumultos
Recunosc, sunt 1% din ce-am vrut si ce-as fi putut sa fiu
Frate, shtiu si poate si pentru ca scriu noapte de noapte
Pana foarte tarziu, cautand sa fac bani
Pastrandu-mi spiritul viu si chiar cand reusesc
Succescul il simt atat de pustiu, Unde gresesc?
Nu stiu! cre ca am inceput sa omit aparenta
Tot cautand esenta si luptand sleit cu dependenta
E deja mult timp decat ratacesc prin religie
In timp ce multi altii doar imi citau mandrii
Bucati din biblie, inca pierdut, desigur
Am sute de cunostinte si totusi sunt atat de singur
Si cat se poate de toxic, e iad
Ma tin strans de barele portii, sfidand toanele sortii
Incercand sa scap din ghearele mortii
Negociind pretul luminii cu fiarele noptii
Cat de pare, tre sa obtin cheia echilibrului
Care ma invata sa evit capcanele timpului
Trebuie sa merg mai departe, nu vad alt drum
Si oricum e deja tarziu sa ma intorc acum
Am nevoie de spirit, ca aia imi insufla forta
Am nevoie de liniste, de aia il ascult pe Mozart
De-aia il caut pe Dumnezeu ca om crestin
De-aia cad si revin, niciodata n-am crezut in destin!