Negura Bunget III Lyrics

Colo-n jos către apus, soare nu-i pe cer în sus;
Ci e nor ş-ntunecime, unde munţii varsă foc,
În ogaşu dîn adînc, dă fiară rău păzit,
Dă nălucă, umbră... ocolit.
Nătotu, cel dîn tăt făcut!
Vară-ncuiată, n-codru dăsfrunzit.
Vîlva pădurii, glasu zmeilor, flacără tună,
După cer ascuns dă lună; plină lună.
Şî pe şuieru vîntului, dîn fundu pămîntului
Şura Boghii cînd răcneşte, tăt Apusu cotropeşte,
Vîrfu Retezat dă munte în cea parte jăr aruncă,
Lumea-ntreagă o vrăjeşte, spiritu c__ năvăleşte.
Colo între Alb şî Negru Criş, Codru Muma se înalţă,
Vajnice mioarele hălăduiesc-l, peste văi dă munţi măieştri,
Măgura cea Vînătă, într-o clipă-o bîntură.
Şî cînd baciu încet s-hodîneşte, între brazi, cărări şî pajuri,
Barba-n boată ş-o propteşte, oile îi sînt prin preajmă, în Barsa Cohanului.
Tăt pămînt dă sub cutremură, tulburi izbucuri împrejur ţîşnesc,
În adînc, în vajnice palate, apa năvalnic răzbate, modelînd pămînt şî piatră.
Sînge d-al naturii-ntrupat.
Sus pe Cerna-n sus, prîn munţii cărunţi,
Prîn brazii mărunţi, prin f__ii dă munţi,
S-aud brazii suspinînd şî f__ii murmurînd
Cînd vînează munţii. Munţii, Bucegii!
Braţu-i buzdugan, mintea arunjan.
Vîntu îl hrănea, apa-l îmbrăca, focu îl păzea, dă pămînt ferea.
Şî la moartea-i, cădea-va o stea,
Un brad răsărea, drept dîn fruntea-i, înălţa.
În pădurea bradului, bradului viteazului,
Brad mă-nălţa, purta,
Dă tăt mă dăscătuşa, d-astă lumea.
Şî brad să fie! D-aci în vecinicie!
Negură-nchegată şî dăscătuşată, dă dîncolo lin purtată, aşezată...
Dă pă bradu codrilor, dîn sus vîrfu munţilor
La stîna dă sub piatră deasă, cu poiana-ntunecoasă
Unde izvora 'negheţată Năruja cea blăstămată, între nalte drepte stînci
Pă loc magic înconjoară, noaptea ce lin coboară...